Comportamentul curbei de depresie la precipitatii ( aflux de apa venit pe verticala)

In luna iunie, nivelul de precipitatii mediu lunar al zonei inregistreaza un maxim anual, luna iunie fiind in baza statisticilor cea mai ploioasa luna a anului pentru regiunea geografica in care este construit iazul.

 

(Faza I -inainte de ploaie)

Pe baza masuratorilor regulate in piezometre s-au facut urmatoarele observatii care contureaza comportamentul curbei de depresie in cazul I ( aflux de apa venit pe verticala):

1.In timpul ploii (aflux venit pe verticala) piezometrele care inregistreaza cele mai mari cresteri sunt piezometrele de dren( cele de pe rindul 1 , mai departate de oglinda apei )- vezi FAZA II

(Faza II - In timpul ploii)

2.La continuarea precipitatiilor in ritm constant se observa ca cresterile se uniformizeaza , cresterile de pe rindul 1 sunt sensibil egale cu cresterile de pe rindul II.- vezi FAZA III

(Faza III-continua ploaia)

3.Imediat dupa ploaie ( afluxul de apa pe verticala inceteaza ) se inregistreaza scaderile in piezometrele de dren -vezi FAZA IV

(Faza IV-aflux pe verticala 0, drenul preia debit)

4.Continua scaderea de nivel si cu rindul II.

In final, curba de depresie ajunge la forma pe care o avea inaintea ploilor -vezi FAZA V.

(Faza V -scadere la forma initiala)

Comportamentul mediu la ploi este redat in figura de mai jos prin suprapunere.

 

Verificarea observatiilor facute asupra comportamentului la ploi ( aflux venit pe verticala ) s-a facut si cu ajutorul simularii pe calculator a unui aflux constant de apa venit pe verticala.

Se observa in figura de mai jos cum saturarea are loc mai rapid in zona in care apa are de parcurs pina la suprafata de saturatie o distanta mai mica pe verticala.

 

Interpretare finala:

1.In conditiile unui aflux de apa pe verticala saturarea are loc de la exterior spre interiorul iazului.

Apa venita pe verticala are de parcurs un mediu nesaturat cu o adincime medie de 2.03 m. pe rindul I (piezometrele de dren ) iar pe rindul II( piezometrele de plaja ) adincimea medie pina la zona saturata este de 4.21 m.

In aceste conditii, apa de ploaie alimenteaza mai repede zona piezometrelor de dren fata de zona piezometrelor de plaja.

2.Panta stratului acvifer (gradientul hidraulic) scade la ploi prin ridicarea nivelului in piezometrele de dren.

3. Curba de depresie trece pe un nivel superior , suprafata de sub curba reprezinta suprafata saturata cu apa.Acesta suprafata creste in urma ploilor.

4.Digul de amorsaj nu este un stavilar in calea evacuarii apelor deoarece:

a)-masuratorile de permeabilitate in situ au demonstrat ca digul de amorsaj are permeabilitate mai buna decit restul materialului din dig.

b)-curba de depresie depaseste creasta digului de amorsaj in 9 cazuri din 10 ( exceptie (PZ8/1).

18.07.2001

Verificarea observatiilor facute

 

S-a urmarit comportamentul la ploi in msauratoarea de miercuri 25.07.2001.In urma ploilor din 22.07.2001 si 23.07.2001 s-a surprins iazul in faza II .

Iata reprezentarea:

MIERCURI 25..07.2001	8/1 8/2
4/1 4/2 3/1 3/2 2/1 2/2 9/1 9/2		5/2 5//1 6/2 6/1 7/2 7/1 10/2 10/1
Sector in lucru : I,II	1/3 1/2 1/1	Hapa=+171.94 m

Se observa ca toate piezometrele de linga dren au inregistrat cresteri.

Ploaia a continuat si in data de joi 26.07.2001.Simbata s-a obtinut urmatoarea reprezentare:

Simbata 29..07.2001	8/1 8/2	ORA 8.00
4/1 4/2 3/1 3/2 2/1 2/2 9/1 9/2		5/2 5//1 6/2 6/1 7/2 7/1 10/2 10/1
Sector in lucru : I,II	1/3 1/2 1/1	Hapa=+171.86 m

Se observa ca in raport cu data de 25.07.2001 iazul se afla in faza III de comportament la ploi.

(crestere si in piezometrele de plaja).

30.07.2001