Este digul de amorsaj un stavilar in calea evacuarii apelor din iazul Aurul ?

 

 

Din observatia ca la un aflux de precipitatii cotele stratului acvifer in piezometrele de dren cresc, s-a lansat ipoteza ca acest dig nu permite evacuarea apelor , corpul de apa dintre peretii digului de amorsaj fiind captiv intre acesti pereti.

Analiza problemei a necesitat prelucrarea datelor topografice din faza de constructie a digului de amorsaj.

S-au preluat cotele la muchia taluzului superior a digului de amorsaj si s-au comparat cu cotele stratului acvifer in piezometrele de dren ( cele cu indice 1) inregistrate la masuratoarea de nivel piezometric din 27.06.2001.

Concluzie:

In 9 cazuri din 10 curba de depresie depaseste nivelul muchiei digului de amorsaj.

NR. PIEZOMETRU	NIVEL APA	COTA DIG AMORSAJ	Nivel curba peste dig
PZ1/1	167.88	167.61	0.27
PZ2/1	168.22	167.24	0.98
PZ3/1	168.84	167.81	1.03
PZ4/1	169.97	169.07	0.9
PZ5/1	170.08	168.71	1.37
PZ6/1	170.08	167.97	2.11
PZ7/1	168.99	167.45	1.54
PZ8/1	171.55	171.89	-0.34
PZ9/1	168.76	167.36	1.4
PZ10/1	169.61	167.52	2.09

Pe baza acestor date se pot realiza o sectiune longitudinala si un transversala prin corpul de apa al stratului acvifer pe care sa se figureze si pozitia digului de amorsaj.

Sectiune longitudinala (NE-SW)

Sectiune transversala (NW-SE)

Din analiza acestor date se trag urmatoarele concluzii:

1.Corpul de apa al stratului acvifer impreuna cu apa din cuva iazului are forma unui menisc.

2.Intrucit axul longitudinal(SW-NE) al iazului este de 3 ori mai mare decit axul transversal(NW-SE), meniscul nu se inscrie in forma geometrica a peretilor pe axul transversal, curba de depresie intersecteaza taluzul exterior (fenomenul de izvorire) in sectoarele III,IV,V pe latura de NW si sectoarele VII,VIII,IX pe latura de SE.

3.Pe latura de SE depasirile cotelor sunt de 2.11 m in P6/1 , 1.54 in P7/1 2,09 in P10/1 cu o medie de 1.91 m.

4.Pe latura de NW depasirile cotelor sunt de 1.03 in P3/1 , 0.98 in P2/1 , 1.4 in P9/1 cu o medie de 1.13 m.

5.Probabilitatea de cedare a digului este mai mare in zonele in care procentul de saturatie cu apa este mai mare.

6.Prin acest rationament , probabilitatea de cedare a digului in conditiile unui aflux major de apa este de doua ori mai mare in P6/1 fata de P2/1

Clasamentul de instabilitate pe baza nivelului apei din taluz :

1. Latura SE (Sectoarele VII,VIII,IX)

2. Latura NW (Sectoarele III,IV,V)

3. Latura SW (Sectorul VI)

4. Latura SE (Sectoarele I,II)

Migrarea apei spre sectorul 1( prin deversarea in sectorul 6) surprinsa in luna iunie a dus la scaderea substantiala a indicelui MAB in sectorul 5 si 7 , intersectia aliniamentului Pz9-Pz10 cu corpul de apa se face pe o sectiune mai departata de centrul de greutate al meniscului, conform cu figura:

30.06.2001