In peretii iazului exista
un strat acvifer de mica adincime care nu se afla sub presiune
Proprietatile
rocilor acvifere:
-compozitia
granulometrica
-porozitatea
-coeficientul
porozitatii efective
-coeficientul
de inmagazinare
-capacitatea
de inmagazinare
Materialul din care este constituit
iazul Aurul este o roca necoeziva.Rocile necoezive au o comportare specifica
in prezenta apei subterane, prin aceea ca pe suprafetele libere pot deveni
curgatoare, fenomen observat deasupra canalului de drenare.
Un nisip devine curgator
cind presiunea exercitata de apa subterana asupra sa depaseste masa particulelor
din care este constituit.Efectul de antrenare hidrodinamica a particulelor
de nisip este sufozia.Daca nisipurile curgatoare au un continut ridicat de
particule fine (coloidale)nu se mai produce decantarea chiar atunci cind presiunea
apei scade mult .Aceste nisipuri curgatoare se numesc borchisuri.
Apa subterana circula prin golurile rocilor atunci cind este supusa unei diferente de potential care poate fi diferenta de nivel topografic pentru acviferul cu nivel liber sau diferenta de presiune in acviferul captiv.
Daca un strat captiv este interceptat de un foraj , apa se ridica in lucrare pina la o anumita inaltime denumita inaltime piezometrica .Aceasta proprietate permite masurarea presiunii acviferului.
La limita superioara a apei cu nivel liber (in terenuri nesaturate) , datorita fortelor de retentie se formeaza un franj capilar , a carui inaltime este invers proportionala cu granulometria rocii.In pietrisuri este de citiva centimetri in timp ce in miluri poate atinge citiva metri.Daca suprafata libera oscileaza (flux , aflux)franjul capilar urmareste aceasta miscare dar cu o anumita intirziere.
Nivelul capilar al apei nu poate fi inregistrat
de piezometru care este un tub cu raza foarte mare .Nivelul apei capilare se situeaza peste nivelul apei
libere si depinde de granulometria din respectiva zona a peretelui.
Zona de capilaritate trebuie
inteleasa ca o zona la granita dintre saturatie si nesaturatie.Capilaritatea
s-ar transforma in saturatie daca toate tuburile de circulatie a apei ar
fi pline sau s-ar transforma in aeratie
daca toate tuburile de circulatie a apei ar fi goale.
Considerind
hidromonitoarele oprite se constata urmatorele observatii:
1.Iaz
nealimentat cu apa:
-se
inregistreaza o scurgere a apei din iaz prin stratul acvifer spre conducta
de dren care in timp duce la evacuarea intregii ape(teoretic),gradientul hidraulic
al scurgerii tinzind la 0, debitul apei in dren scazind continuu in timp.
In
aceasta situatie nivelul stratului acvifer va scadea prin scurgerea apei in
conducta de dren, nivelul apei in piezometrele de pe rindul 3 ( cele mai apropiate
de oglinda apei) va scadea mai rapid decit cele de pe rindul 2 si 1, pina
la realizarea echilibrarii hidraulice de strat.
2.Iaz
alimentat cu apa:
-se inregistreaza o scurgere
a apei din iaz prin stratul acvifer spre conducta de dren
In
aceasta situatie nivelul stratului acvifer va creste prin alimentare directa
, gradientul hidraulic are tendinta sa creasca,debitul inregistrat in conducta
de dren are tendinta sa creasca, piezometrele de pe rindul 3 ( cele mai apropiate
de oglinda apei) vor inregistra o
crestere mai mare decit cele de pe rindul 2 si 1.
In general, nivelul apei
in toate piezometrele trebuie sa creasca.
3.
Sector alimentat de hidromonitoare.
In
aceasta situatie nivelul stratului acvifer din zona va fi alimentat de un
flux suplimentar de apa care va duce la cresterea zonala a nivelului acviferului
chiar si peste nivelul apei din iaz.
Pe
baza principiului superpozitiei(suprapunerea efectelor), alimentarea dintr-un
hidromonitor creaza un efect egal si de sens contrar
cu pomparea apei dintr-un foraj afla pe aceeasi verticala cu hidromonitorul.
