Raport activitate iunie-iulie-august 2001

 

S-au efectuat 12 masuratori de nivel piezometric astfel:

-4 masuratori in iunie(in ziua de 9,16,18,20 ) din care s-a dedus comportamentul la ploi

-4 masuratori in iulie ( in ziua de 4,7,14,21) in care s-a inceput determinarea indicelui MAV

- 4 masuratori in august ( in ziua de 4,11,18,25 ) in care s-a perfectionat metoda de masurare pentru indicele MAV si s-a verificat comportamentul la ploi si seceta

 

CONCLUZII

 

1.Nivelul hidrostatic are doua comportamente majore in functie de directia afluxului major de apa(directie pe verticala=ploi si directie din lateral=golire/umplere iaz) .

2.Permeabilitatea materialului variaza de la 3.98E-05 m/s in Pz6/1 la 1.98E-06 m/s in Pz1/1 ( de 20 de ori mai mare in Pz6/1 fata de Pz1/1)

3.Gradientii hidraulici (inmultiti cu 100 ) variaza de la 1.6 intre Pz3/1 si Pz3/2 si 28.70 intre Pz1/1 si Pz1/2.

4. Debitele infiltrate sunt de 4,6 ori mai mari in sectorul VIII decit in sectorul VI.

5.Digul de amorsaj nu este un stavilar in calea evacuarii apelor.Are permeabilitate de 3 ori mai buna decit zona de plaja.

6.Corpul de apa tinde sa ia forma unui menisc dar este deformat de diferenta de permeabilitate din sectoare.

7.Procentul saturat/nesaturat este mai mare in sectoarele VII,VIII,IX fata de III, IV,V.

8.Variatia prin crestere a vitezelor de infiltrare anunta cresterea permeabilitatii prin actiunea sufoziei.

9.Taluzul, luat ca intreg, are o rezerva de stabilitate redusa cu coeficientul de siguranta 1,5 de 21 %.

10.Actiunea curentilor de infiltratie afecteaza laturile lungi ale iazului si le degradeaza continuu.Aceste laturi pierd continuu din rezerva de stabilitate fiind afectate de sufozie si transport de material la ploi torentiale.

11.Este necesara introducerea unei statii de urmarire topografice pentru a evidentia eventualele deplasari prin alunecare.Cele mai probabile zone de deplasare sunt sectoarele in care sunt amplasate Pz3/1 Pz3/2 si Pz6/1, Pz6/2 ,Pz6/3.

12. Nivelul hidrostatic in piezometru este suma vectoriala a efectului de drenare si a efectului de echilibrare a presiunii apei in pori de catre presiunea atmosferica.In momentul actual efectul drenant este aproape nul.

13.Curba de depresie este o caracteristica a permeabilitatii materialului . Ea poate fi "coborita" prin efect drenant bun.

30.08.2001